ITALIANO (sotto romeno)
Secondo me, le parole in una preghiera ortodossa sono come un nido per l’anima. Lì l’anima vuole sedersi, trovare sicurezza, conforto. Le parole di queste preghiere sono state levigate nel tempo, sono state verificate e praticate da generazioni di cristiani.
Quei bambini che hanno imparato a pregare e sono stati istruiti dai genitori, dai nonni, dai conoscenti e hanno raccolto questa pratica di preghiera, trasmettono questo dono, questa scatola degli attrezzi.
Ogni uomo non ha solo il diritto, ha anche l’impulso di parlare con Dio a modo suo, e credo che Dio voglia ascoltare le parole degli uomini come ognuno le dice. Se si dicono esattamente le parole di San Basilio il Grande è bene, ma forse Dio vuole ascoltare anche le mie parole. Non credo che questo sarebbe un errore, al contrario penso che sia un modo naturale di parlare al Creatore.
Non è la mancanza di tempo che è il problema fondamentale, ma il fatto che l’uomo non sente più il bisogno di entrare in contatto con Dio. L’uomo di oggi ha fretta di fare e di ricevere. La velocità della nostra vita è stata notevolmente accelerata, mentre Dio dà quando vuole, quando sa che è più appropriato. Vogliamo che tutto accada in fretta. Dio è più che veloce, è eterno. Per questo motivo, alcune persone, me compreso, credono che la loro preghiera non sia pura, o non ascoltata, o non appropriata. Allora si scoraggiano e trascurano o abbandonano la preghiera.
La preghiera dovrebbe essere l’unico momento della giornata a cui aggrapparci e da difendere in ogni modo. Un momento in cui non dovrebbero esistere telefoni, Whatsapp, internet, TV e forse nemmeno la famiglia. Almeno cinque minuti, da anima a Dio, in uno stato di intimità e massima concentrazione dell’essere umano. A mio parere, non importa se si leggono le preghiere da un libro o le si dicono con proprie parole. Questi cinque minuti trascorsi parlando direttamente e personalmente con Dio al giorno devono essere chiaramente raccomandati per la vita di tutti.
Razvan Bucuroiu
giornalista cristiano
++++++++++++++++++
ROMENO
După părerea mea, cuvintele dintr-o rugăciune ortodoxă sunt ca un cuib pentru suflet. Acolo sufletul dorește să se așeze, să găsească siguranță, confort, mângâiere. Cuvintele acestea care s-au șlefuit în timp, au fost verificat și practicate de generații de creștini.
Acei copii care au învățat să se roage și au fost învățați de părinți, de bunici, de cunoscuți și de mici au prins această practică a rugăciunii, acești oameni își duc mai departe acest dar, acest instrumentar de bord.
Fiecare om nu are numai dreptul, are și pornirea de a vorbi cu Dumnezeu în felul lui și cred că Dumnezeu vrea să asculte cuvintele celorlați oameni așa cum le spune fiecare, că dacă spun exact cuvintele ale Sf. Vasile cel Mare, de pildă, e bine, însă poate Dumnezeu vrea să asculte și cuvintele mele proprii. Nu cred că aceasta ar fi o greșeală, ba din contră, o formă firească de a vorbi cu Creatorul.
Nu lipsa timpului e problema fundamentală, ci faptul că omul simte că nu mai are nevoie de a intra în contact cu Dumnezeu. Omul din ziua de azi, este grăbit și în a face și în a primi. S-a accelerat foarte mult viteza vieții noastre iar Dumnezeu dă atunci când vrea El, când știe El că este mai potrivit. Ori noi vrem să se întâmple totul rapid. Dumnezeu nu e doar rapid, ci e etern. Din acest motiv, unii oameni, printre care mă regăsesc și eu, consideră că rugăciunea lor ori nu este curată, ori nu este ascultată, ori nu este potrivită. Atunci dezarmezi puțin și “te lași pe o ureche”.
Rugăciunea ar trebui să fie singurul moment al zilei, de care trebuie să ținem cu dinții, în care nu mai trebuie să existe telefoane, whatsapp, internet, televizor și poate nici măcar familia. Acele 5 minute măcar, ca de la suflet la Dumnezeu, trebuie să se consume într-o stare de intimitate și concentrare maximă a ființei umane. Nu contează că spui rugăciuni din carte sau cu cuvintele tale, după părerea mea, dar vorbirea directă și personală cu Dumnezeu, aceste 5 minute zilnice trebuie să fie clare statuate în viața fiecăruia.
Razvan Bucuroiu
jurnalist creștin